blogul lui carcalache

Femeia- metafora terapeutica
Un împarat a prins un tânăr supus care vâna pe domeniul lui. L-a aruncat în temnită si i-a spus că-l va elibera dacă va raspunde la intrebarea: Ce vrea de fapt femeia?
Tânărul si-a chemat si a intrebat mama, sora, verisoara, vecina, dar nici una n-a putut să-i dea un răspuns corect. În fine, a chemat si o vrajitoare bătrână si urâtă. Aceasta i-a promis că-i va spune raspunsul corect cu conditia ca după ce va fi eliberat sa o ia de sotie.
Neavând altă solutie tânărul a acceptat. Răspunsul dezvăluit de vrajitoare a fost:

Femeia, de fapt, doreste să fie stăpâna propriei sale vieti!

Împaratul l-a eliberat imediat. A urmat nunta si noaptea nuntii. Însă nu mică i-a fost mirarea când în pat a găsit o fată tânără si deosebit de frumoasă care i-a spus:

– Pentru că te-ai tinut de cuvânt, jumătate de zi voi fi bâtrănă si urătă, iar cealaltă jumătate voi fi ca acum. Urmează ca tu să alegi în care jumătate de zi să fiu tânără si în care să fiu bătrână.

Tânârul căzu pe gânduri: să râdă toti de el văzându-l cu o bătrână si urâtă, iar noaptea să petreacă cele mai plăcute clipe alături de o tânără fermecatoare, sau să se plimbe ziua cu cea mai frumoasă fată printre oameni, iar noaptea…

În cele din urmă tânărul i-a spus să aleagă ea cum crede că e mai bine. Imediat a venit si răspunsul:

– Voi fi tot timpul tânără si frumoasă pentru că am găsit barbatul care mi-a dat libertatea de a fi stăpână pe propria mea viată.

Morala :

„Spiritul liber este precum o femeie frumoasă: ademeneşte toate sufletele, dar se dăruieşte cu adevarat celui ce-i respecta libertatea de a fi”.